Nemulțumirile, mai mari decât facturile. Cetățenii achită mai puțin pentru energie decât anul trecut, explică autoritățile

Avalanșa de reacții de pe rețelele de socializare arată clar că nemulțumirile legate de compensațiile pentru energie din această iarnă au depășit simpla matematică a tarifelor. Mulți cetățeni, mai ales cei cu venituri mici sau cu persoane vulnerabile în familie, consideră că sprijinul financiar este insuficient. Cu toate acestea, autoritățile spun că lucrurile trebuie privite altfel: „Am spus de mai multe ori că cetățenii care beneficiază de compensații nu vor achita mai mult în acest an comparativ cu anul trecut. Asta și realizăm în prezent”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. În același timp, experții consideră că mecanismul de compensare este util ca măsură temporară, dar atrage atenția că acesta este prea complex și greu de înțeles pentru mulți cetățeni.

Medicul din Comrat, acuzat de falsificarea voturilor, ajunge în fața instanței

Medicul din Comrat, acuzat că a ștampilat buletinele de vot și a votat în locul pacienților săi în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie 2024, a fost trimis în judecată, anunță Procuratura Generală. Potrivit anchetei, acesta pretindea că îi ajută pe alegători, dar în realitate lua ștampila și o folosea pentru a vota pentru un anumit candidat și o opțiune specifică la referendum. Acțiunile sale au fost surprinse în imagini video publicate de Asociația „Promo-LEX”.

Decizie oficială: România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025

Miniștrii de interne din țările Uniunii Europene au aprobat joi dimineața, la Bruxelles, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, susțin surse concordante de la Bruxelles, informează un comunicat al Comisiei Europene.

895 de miliarde de dolari pentru apărare: SUA, lider global în cheltuielile pentru securitate

Camera Reprezentanților din Statelor Unite a aprobat miercuri, 11 decembrie, un buget record de 895 de miliarde de dolari pentru apărare în anul 2025. Proiectul, care prevede o creștere cu 1% a cheltuielilor de apărare față de anul precedent, a fost adoptat cu 281 de voturi pentru și 140 împotrivă. Documentul, care urmează să fie supus aprobării Senatului săptămâna viitoare și semnat ulterior de președintele Joe Biden, stabilește finanțarea activităților Ministerului Apărării, Ministerului Energiei, Departamentului de Stat, agențiilor de informații și altor programe de securitate națională, transmite DW.

Raport CSE: Republica Moldova nu poate renunța la energia electrică de la Cuciurgan

În ciuda eforturilor autorităților de a asigura independența energetică, Republica Moldova continuă să depindă semnificativ de energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (MGRES), situată pe malul stâng al Nistrului și controlată de regimul de la Tiraspol. Potrivit Raportului CSE privind necesitatea declarării stării de urgență, această centrală rămâne cea mai viabilă soluție pentru a acoperi necesarul de energie electrică al țării.

Criza energetică din Republica Moldova: măsurile propuse de autorități și recomandările experților

Republica Moldova se confruntă cu riscuri majore în sectorul energetic, generate de incertitudinile privind livrările de gaze naturale și energie electrică, începând cu 1 ianuarie 2025. Expirarea contractului de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina, bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene și lipsa unor acorduri ferme pentru transportul gazelor complică suplimentar situația. Autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pentru a gestiona aceste provocări, dar experții avertizează că este nevoie de o strategie mai amplă.

Criza energetică: Starea de urgență economică instituită de Tiraspol intră în vigoare

Așa-zisul soviet suprem din regiunea transnistreană a acceptat propunerea liderului autoproclamat Vadim Krasnoselski privind instituirea unei stări de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile, în contextul riscului reducerii sau chiar al încetării livrărilor de gaze naturale către regiune începând cu 1 ianuarie 2025.

Nemulțumiri față de compensațiile pentru energie. Alexei Buzu: „Este o reacție firească”

Mai mulți cetățeni și-au exprimat nemulțumirea pe rețelele de socializare în legătură cu sumele primite drept compensație pentru energie în această iarnă. Oamenii reclamă faptul că aceste compensații sunt insuficiente pentru a acoperi facturile mari la gaz și electricitate, mai ales în cazul familiilor cu venituri mici sau cu membri vulnerabili. În replică, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a explicat că modelul de compensație este bazat pe tariful din luna noiembrie, care ar fi mai mic decât cel achitat anul trecut.

Guvernul a aprobat măsuri pentru crizele energetice: ce prevede noul plan național?

Guvernul Republicii Moldova a aprobat în ședința de astăzi, 11 decembrie, un Regulament și un Plan de acțiuni pentru gestionarea situațiilor excepționale în sectorul electroenergetic. Documentele au fost elaborate și consulate public încă în luna august, când riscul declanșării crizei energetice în contextul expirării contractului de tranzitare a gazelor rusești prin Ucraina părea mic. Acestea descriu mai multe scenarii de criză, estimează probabilitatea și impactul lor și măsurile de intervenție, principalul scop fiind asigurarea continuității aprovizionării cu resurse energetice și protejarea consumatorilor casnici, întreprinderilor și instituțiilor care prestează servicii sociale esențiale, cum ar fi grădinițele, spitalele, instituțiile de învățământ și administrațiile publice.

Bloomberg: Casa Albă pregătește noi sancțiuni împotriva exporturilor de petrol ale Rusiei

Administrația președintelui american Joe Biden analizează posibilitatea înăspririi sancțiunilor împotriva exporturilor de petrol din Rusia, potrivit agenției Bloomberg, citată de DW. Măsura are scopul de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, în contextul pregătirilor pentru apropiata revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.

Biroul președintelui Yoon Suk Yeol, percheziționat. Criza politică se intensifică în Coreea de Sud

Poliția sud-coreeană a efectuat miercuri o percheziție la biroul președintelui Yoon Suk Yeol, în cadrul unei investigații extinse privind tentativa eșuată a liderului de a impune legea marțială. Potrivit agenției Yonhap, investigația vizează atât pe Yoon, cât și pe oficiali de rang înalt din poliție și armată, ceea ce a generat o criză constituțională în țară. Un oficial al Serviciului de Securitate Prezidențial a confirmat percheziția pentru Reuters,, iar agenția Yonhap a raportat că mandatul de percheziție îl desemnează pe Yoon ca subiect al investigației. Președintele nu se afla la birou în timpul percheziției și nu a mai apărut în public de la scuzele publice de sâmbătă.

Tbilisi: Protestele pro-UE continuă pentru a 12-a noapte consecutiv

Mii de georgieni pro-Uniunea Europeană s-au adunat luni pentru a 12-a noapte consecutiv în fața Parlamentului din Tbilisi, acuzând guvernul de renunțarea la ambițiile europene și de orientare autoritară prorusă, relatează AFP, citată de Agerpres. Protestatarii, înarmați cu drapele europene și pancarte antiguvernamentale, cer în continuare schimbări majore în politica țării.